Astăzi despre ziua de ieri

                                                                        

M-am încăpățânat să nu postez nimic din ceea ce postam de obicei...
        Adică mă rezum la părerile strict personale despre ce se întâmplă acum în România mea.
        Constat că președintele meu pare detașat de frământările stradale sau virtuale.Zâmbește din nou și asta mă înfioară . E fericit probabil că amenințările sindicatelor nu s-au materializat.Dar strada vuiește în continuare în ciuda frigului de afară . Poate se speră într-o îmbolnăvire firească precum se preconizau ieșirile din sistem pe cale naturală.
       
Problema e ca toți vorbim cu patos despre democrație,de parcă a trăi într-o țară așa zisă democrată ar asigura succesul tuturor . Generația lor este de vină că poartă în sângele lor învățături ce ar fi trebuit de mult îngropate . Și ca să fiu și mai cinică : nu mai lăsați tineretul în preajma lor , s-ar putea infecta . Și nu mai vreau încă o generație pierdută . Patriotismul ar trebui recultivat în venele românilor și trebuie hrănit constant dar nu cu vise , salam , găleți sau umbreluțe. Nu caut "normalitatea"oferită cu prea mare bunăvoință....nu e normal ce se întâmplă ! S-or fii instalat între granițele țării hoții , profitorii sau avizii de putere , dar e imposibilă ideea că nu s-ar putea găsi oameni capabili , interesați să se implice în redresarea acestei țări umilite și sărăcite.
         O problemă spinoasă apare în legătură cu votul . Sunt voci tot mai numeroase care spun că ar trebui să fie obligatoriu . Dar dacă votul nu este obligatoriu , ar trebui sa fie cel puțin o obligație morală a fiecărui cetățean . Nu pe acest principiu ați schimbat un regim cu altul ? Ca să puteți avea o opțiune . Să puteți alege ! Să poți alege tu nu "îndemnat" , "motivat" sau "constrâns"să alegi . Ați câștigat un drept . Folosiți-l ! Dar folosiți-l cu înțelepciune !
        Trăim într-o Românie "noul tărâm al tuturor posibilităților" dar versiunea autohtonă e mult mai violent zugrăvită din afară spre interior de epitete (unele reale,din păcate) colorate de la hoți, criminali , violatori , leneși , bețivi și mediocrii . Am fost indulgentă căci lista e cu mult mai lungă . Ar trebui...ce?
Nu vreau să mă pripesc în găsirea cuvântului potrivit : sârguință, strădanie , în fine...ar trebui  mai multă strădanie pentru recuperarea caracterului românesc . Să-l revoluționăm , să-l scoatem din umbră , să-i redăm demnitatea reîmprospătându-i pofta pentru  viață ca apoi să-i îngăduim să-și vindece rănile inimii , al sufletului și al minții .
         În fond ne dorim mai mult de la viața aceasta , asta nu alta (sau pe lumea cealaltă) decât o dilema între o "datorie la stat" , o casă sau un crez demolat . Le putem oferi un suflet revendicat . Și cine știe , poate vor fii mai norocoși decât noi !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Toţi oamenii se aseamănă prin cuvinte,numai faptele îi deosebesc