Punct întins pe fire numărate




           << '' Punctul de cusut își are originea în îndeletnicirea de a coase materia țesută. Din acest punct de vedere, el constituie o unitate tehnică specifică, determinată de o socoteală precisă, obiectivă, izvorâtă din potrivirea statornicită între firele materialului pe care se coase și cele cu care se coase.
În consecință fiecare punct de cusut are o valoare proprie bine precizată. Punctele de cusut sunt alcătuite din linii drepte, dispuse orizontal, vertical sau oblic. De obicei, direcția acestora, ca și a firelor materialului pe care se coase, conferă o coincidență deplină în categoria ornamentelor geometrice. Dar punctul de cusut constituie o unitate tehnică specifică și în cazul ornamentației liber desenate. Așadar, mânuirea acului pe direcția firelor țesăturii sau, pur și simplu, sub impulsul imaginației, a dat naștere, cu timpul, la câteva puncte specifice, care stau la baza împodobirii țesăturilor și a altor materiale din care se confecționează piese de port sau pentru împodobirea locuințelor.'' >>   fragment preluat din: Meșteșugul și arta acului-Nicolae Dunăre


          Mi s-a părut potrivit să încep cu descrierea de mai de sus pentru a acorda o definiție universală, obiectivă, profundă și atât de armonios pliată tendințelor și vremurilor actuale.

         Denumirea acestui punct coincide cu punctul bănățean sau ''creastă'' cu care se cos motivele populare artizanale despre care știm că pe față apar ca niște linii drepte paralele cu firele de pânză iar pe dos liniile devin oblice. În unele regiuni altițele se execută în '' colțișori '' după același principiu care delimitează broderiile pline pe fire numărate și ornamentează râurile de șabace. În broderiile artistice apare sub denumirea de punct de șnur care se lucrează conturând modelul în linie dreaptă, curbă sau în colț peste sau cu un fir introdus înăuntru.

Broderia în punct plin sau plat



           Se lucrează pe acel tip de țesătură ale căror fire se pot scoate sau destrăma cu ușurință, plecând progresiv cu puncte simple ce îngrădesc și susțin marginile ce împiedică destrămarea și continuând cu diferite cusături ce obligă la îndemânare și o doză de originalitate. Prin cursul jucăuș al acului se pot trasa linii noi dar, refolosind o pânza veche dar rezistentă, o putem îmbogății cu imaginație sau, după caz, adăuga elemente diferite din inepuizabila broderie artistică.



         Se lucrează pe toată suprafața lucrului folosind același model sau se poate combina variind dimensiunea sau înclinația firului dar folosind un contur stabilit înainte de executarea modelului. Rândurile trebuie să fie numărate pentru ca marginile modelului să fie simetrice și să se integreze corect pe țesătura aleasă. Pentru acesta se ține cont atât de modelul ales cât și de lungimea și lățimea țesăturii. Mai precis se stabilește pornind de pe marginea lungimii țesăturii spre  lățimea ei. Punctele urzite sunt apropiate și acoperă țesătura complet pentru a bloca alunecarea sau deșirarea firelor, întărind lucrarea prin festonarea migăloasă a marginilor.Se lucrează de la stânga spre dreapta iar împunsăturile se fac pe porțiuni mari sau mici, de sus în jos, mai precis executând cusătura vârful acului va fi îndreptat dinspre margine spre interiorul pânzei. Pe fața lucrului firele trasate vor fi drepte iar pe dos oblice. 
             Pentru modelul prezentat se întărește firul și se lucrează peste firul astfel întărit după cum urmează (vezi figura 1,2 și 3): 



Prima mișcare: se introduce acul din spatele pânzei spre față, se numără 5 puncte, vertical, spre marginea pânzei (numărând inclusiv și pe cel din care am scos deja firul) și se introduce vârful acului în pânză, de sus în jos, spre interiorul ei . Pe ac se văd cele 4 fire și se scoate oblic, în punctul alăturat (vezi figura 4) dar liniar cu punctul de pornire. Se trage firul complet și se repetă mișcarea în același mod și de câte ori cere modelul. 



A doua mișcare: Când s-a executat partea seriei anterioare se scoate firul în același punct (vezi fig 5) de unde s-a pornit a fi trasată ultima linie. Apoi începând un alt set de linii se numără alte 5 puncte pe orizontală  și se introduce vârful acului prin pânză, se scoate oblic (vezi fig.6), în punctul alăturat și liniar cu noul punct de pornire. Se trage firul complet și se repetă mișcarea în același mod (vezi fig.7) de câte ori cere modelul. Această serie se lucrează în întregime pe orizontală.



A treia mișcare: Ultima linie trasată anterior se finalizează completând numărul de fire trasate dar acul va fi scos pe sub cele 4 fire, (vezi fig.8) respectiv al 5-lea punct și se revine la starea inițială, respectiv poziția acului și a firelor se vor afla din nou pe verticală. Se trage firul complet și se revine în punctul de început, respectiv (vezi fig.9) punctul de final al firului din seria de linii anterioară și se scoate acul pe sub cele 4 fire,  oblic în punctul alăturat. Se trage firul complet și se repetă aceeași mișcare de câte ori cere modelul. Se continuă în felul acesta și vom finaliza seria completând ultimul fir prin scoaterea acului (vezi fig.10 ) în același loc. 

Mișcarea patru: Se repetă a doua mișcare. Când s-a executat partea seriei anterioare se scoate firul în același punct (vezi fig 11) de unde s-a pornit a fi trasată ultima linie. Apoi începând un alt set de linii se numără alte 5 puncte pe orizontală  și se introduce vârful acului prin pânză, se scoate oblic (vezi fig.12), în punctul alăturat și liniar cu noul punct de pornire. Se trage firul complet și se repetă mișcarea în același mod (vezi fig.13) de câte ori cere modelul. Această serie se lucrează în întregime pe orizontală.



Mișcarea cinci: Ultima linie trasată anterior se finalizează completând numărul de fire trasate dar acul va fi scos pe sub cele 4 fire, (vezi fig.13) respectiv al 5-lea punct și se revine la starea inițială, respectiv poziția acului și a firelor se vor afla din nou pe verticală. Se trage firul complet și se revine în punctul de început, respectiv (vezi fig.14) punctul de final al firului din seria de linii anterioară și se scoate acul pe sub cele 4 fire,  oblic (vezi fig. 15) în punctul alăturat. Se trage firul complet și se repetă aceeași mișcare de câte ori cere modelul. Se continuă în felul acesta și vom finaliza seria completând ultimul fir prin scoaterea acului (vezi fig.16 ) în linie orizontală pe sub cele patru fire.



Mișcarea șase: Când executăm ultima linie (vezi fig. 16) introducem acul normal respectând firul trasat și îl completăm scoțând-ul pe orizontală pe sub cele patru fire, pe linia punctelor de deasupra căci vom lucra contrar, respectiv vom urca modelul. Tragem firul complet și revenim la punctul inițial: introducem vârful acului prin ultimul punct executat (vezi fig.17) pe sus și-l scoatem oblic lângă punctul nou creat, respectiv linia nouă formată. Se continuă mișcarea completând liniile necesare (vezi fig. 18) atât cât cere modelul. La ultima linie odată formată (vezi fig. 19) scoatem acul în același loc.



Mișcarea șapte: Introducem acul de sus în jos, pe firul vertical, (vezi fig 20) pornind numărarea pe verticală spre punctul de final al seriei trecute, adică de la ultimul punct de ieșire a firului spre margine, în sus și îl scoatem alăturat, în stânga firului finisat anterior, respectiv punctului de final al firelor cusute anterior. Se continuă în același mod ( vezi fig 21) executând aceleași mișcări și respectând numărul de linii cerute de model. 

Mișcarea opt: se repetă mișcarea a șasea.Vezi figura 22,23 și 24.



Mișcarea nouă: se revine la punctul de început al modelului (vezi fig. 25, 26, 27 și 28) respectiv la prima mișcare excluzând întărirea firului și se repetă lucrul atât cât este necesar conform modelului și dimensiunii necesare. 

Dar așa cum v-am obișnuit de fiecare dată v-am pregătit și de data aceasta un tutorial în care vă explic în modul cel mai simplu cu putință cum se execută acest tip de model. 





2 comentarii:

Toţi oamenii se aseamănă prin cuvinte,numai faptele îi deosebesc