Treceți la conținutul principal

Dragobetele

        Dragobete , zeul dragostei , în tradiția românească cunoscut și sub numele de Năvalnicul , Cap de Primăvară, este sărbătorit astăzi , 24 februarie , un soi de Eros autohton , muma fiindu-i Baba Dochia .
        Păsările străpung văzduhul în acestă zi adunându-se în stoluri , se împerechează și încep să-și construiască cuiburile în care își vor creste pui.
        Fetele și băieții așteptau cu drag acesta prima zi de primăvară și o sărbătoreau pentru a fii îndrăgostiți tot anul.
        Celebrarea lui Dragobete este prefațată de o altă zii îndrăgită de creștinii ortodoxi și anume Sfântul mucenic Vlasie (11 februarie) . A devenit în Calendarul popular protector al păsărilor de pădure și al femeilor gravide. De ziua lui s-ar întoarce păsările migratoare, li s-ar deschide ciocul și ar începe a cânta.
       Pe vremuri , aceasta sărbătoare nu era prezentă în toate regiunile țării fiind cunoscută în sud , mai cu seamă în Oltenia . În lumea satelor , aceasta presupusă logodnă a păsărilor a fost adoptată simbolic de către oameni.



------------------------------------------------------------------------------------
       În mitologia noastră de numele Dochiei apar împletite diferite legende cum ar fi:

       Se povestește despre Baba Dochia ca ar fi avut un fiu numit Dragobete care s-ar fi căsătorit împotriva voinței mamei sale . Pentru a-și necăji nora , într-o zi rece de iarnă , i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu s-o spele , spunându-i să nu se întoarcă până lâna nu devine albă . Fata a încercat să spele lâna , dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze , culoarea lânii rămânea tot neagră . De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit , a început să plângă . Impresionat de durerea fetei , Domnul Iisus Cristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie , spunându-i să spele lâna cu ea. Mulțumindu-i , fata a pus floarea în apă , a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit . Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcina grea , și-a îndreptat pașii către casă , dar nu a fost primita bine,soacra sa ,  din contră , auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o că Mărțișor (așa îi spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei .  După această întâmplare ,  Dochia a pornit împreună cu turma sa spre munte, fiind convinsă că primăvara venise deja . Pe parcursul călătoriei sale, și-a scos, rând pe rând , cele douăsprezece cojoace pe care le purta, până a rămas fără nici unul . Dar vremea s-a schimbat . Pe cât de frumos fusese la începutul zilei , pe atât de urât se făcuse acum . Ningea și totul începuse să înghețe . Dochia a înghețat împreună cu oile sale , transformându-se, în stană de piatra .

----------------------------------------------------------------------------------
            Dochia


      A fost odată când a fost . A fost odată , de mult tare , pe când umblau Dumnezeu și Sfântul Petru pe pământ , a fost o babă ce-o chema Dochia . Deși vădană , gospodăria ei era mai dihai ca la cei mai buni gospodari , căci era amarnică , și n-avea odihnă nici zi , nici noapte . De ajutor avea pe feciorul său și pe noră-sa cărora trebuia să le rămâie , după moartea ei , toată agonisirea . Nora babei mai ales n-avea pereche de harnică și de cu noroc ce era .
      Soacrele însa "tot poame acre"  au fost de când e lumea și așa or fi până ni-om petrece cu toții . Oricât de harnică era nora babei și oricât lucra , tot n-o mai mulțimea . Nu era treaba femeiască ,ba și de cele bărbătești, să n-o facă nora babei . Dar ea tot cârtea ți-i căuta noduri în papură .
      Într-o zi , ce-i trăsni babei prin cap ?! Chemă pe noră-sa , îi dădu o ulcică de moși și-i poruncește să se ducă să-i aducă fragi , deși era prin luna lui Faur , când e frig de crapă și ouăle corbului .
      Nevasta știa moartea babei . Ia ulcica de pe laiță , se îmbracă bine și pleacă la pădure să caute fragi babei.
      Merge ea cât merge prin pădure , prin troieni și omăt până la genunchi , pe un viscol de socoteai că se prăpădește lumea și într-un târziu ajunge într-o poiană .
      Cât cu mâinile , cat cu niște bețe , cât cu picioarele , dă omătul într-o parte să vadă , n-a găsi câțiva fragi? Degeaba i-a fost munca , căci nici de frunze de fragi n-a dat măcar .
      Negăsind nimic , se rezemă de-un copac și începu a plânge , blestemându-și zilele . Dumnezeu însă nu lasă pe cel necăjit să se prăpădească .
      Cum sta ea pe gânduri , numai ce vede mai la deal , în marginea pădurii fum ca la un foc.
      Se ia încet , încet și se duse acolo . În jurul unui foc bun , ședeau într-o râlă (sau rână) doi moșnegi cu barbele albe : unul într-o parte și unul în altă parte , și se încălzeau la foc . Moșnegii , cum o văzură , au înghiet-o să se încălzească . Fata se așeză lângă foc că era mai înghețată de frig .
      Moșnegii o întrebară ce cată pe așa vreme în pădure și ea le povesti toată pătărania .
      Când să plece , Dumnezeu îi spuse să umple ulcica cu jăratec , să se ducă acasă ,  dar să ne se uite în ea că va fi rău de ea . Nevasta făcu așa .
      Când a intrat în casă , iacă și baba cu o cofă de apă în mână de la fântână .
      -Mi-ai adus fragi?
      -Ți-am adus mămucă , vezi ce-o fi în ulcică . În adevăr , când baba se uită în vas , un miros mândru de fragi de pădure podidi în casă și baba îi mâncă pe toți cu mămăligă rece .
      A doua zi baba se îmbrăcă cu douăsprezece cojoace , își luă cele douăsprezece capre ce avea și porni la pădure și ea după fragi , să-și hrănească și caprele cu muguri de fag .
      Vremea era friguroasă și viforoasă . Ei nu-i păsa însă că era îmbrăcată bine . Nimeri cu caprele tot în poiana în care fusese și noră-sa . Căuta fragi sub omăt și nu găsește . Iată , într-un târziu , după ce caprele se săturară de muguri , că zărește și ea în marginea pădurii un foc și fum . Merge într-acolo și găsește pe cei doi moșnegi ce-i întâlnise și nora-sa . Moșnegii o poftesc la foc . Ea se așează în jurul focului , iar caprele se culcară mai la vale și incepură a ruguma.
      Baba se încălzise bine și se rumenise la față .
      -Doamne , cum aș mânca pâine proaspătă , zise baba către moșnegi !
      Sfântul Petru scoate din desagi și dă babei o pâine frumoasă .
      Ea o înfulecă repede , și mai zise :
      -Cum aș mai bea o oala cu vin vechi !
      Și gustul babei se împlini prin voia Domnului .
      Când s-a văzut încălzită , sătulă și adăpată cu vin bun și vechi , se lungi odată cât e de lungă și zise :
      -Bun ar fi amu lângă mine și un bărbat voinic .
      Deodată baba se prefăcu într-o stâncă mare de piatra , caprele în bolovani mai mici , iar pe locul unde era focul începu a curge o apă limpede cum e lacrima și rece cum e gheața . Moșnegii s-au făcut nevăzuți și nora babei , căutând-o prin pădure , găsi în locul soacrei o stâncă mare ce semăna cu o femeie și douăsprezece stânci mai mici ce semănau a capre . Iar în locul vetrei focului , un izvor rece ca gheața și limpede ca lacrima .
                                                                                                 (Mihai Lupescu)

-----------------------------------------------------------------------------------

      Se spune într-un alt mit ca Dochia ar fi fost fiica regelui Decebal , de care împăratul Traian s-ar fi îndrăgostit . Urmărită de trupele acestuia , acesta se ascunde pe muntele Ceahlăului , împreună cu oile sale. Maica Domnului o ajută pe biata fugară transformând-o în stană de piatră , procedând la fel și cu oile ce erau cu ea.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macrame - Şnurul simplu, șnurul dublu

Se lucrează cu croșeta 2 ochiuri de lanț, se revine la primul ochi cu un picioruș  scurt, se întoarce lucrul și mai facem un picioruș scurt. Pe croșetă vom avea un ochi iar pe marginile șnurului au apărut 2 fire laterale, prin care vom introduce croșeta și vom apuca firul pe sub ele, rezultă 2 ochiuri pe croșetă, scădem ochiurile la unul.  Cele două fire le vom numi ochiuri laterale.

Curs de croitorie- Cum se coase-fermoarul la pantalon

      Coaserea fermoarului la pantalon are ca scop prelucrarea celor două părți care formează deschizătura șlițului respectiv partea de mijloc a feței pantalonului . Acest lucru se face în următorii pași :      1. Se aplică întăriturile pe ambele părți ale șlițului , respectiv stânga și dreapta , prin presare cu călcătorul.      2. Se execută surfilatul la mașina de cusut triplock sau zigzag  (folosind aceeași culoare de ață ca a materialului folosit ) a rezervelor și al dublurii.

Puncte și cusături ornamentale-Punctul în urma acului

             Pentru punctele de ornamentație nodurile se fac numai la însăilat pentru fixarea țesăturilor. Altfel spus firul se ascunde prin împunsături mici în același loc iar pe urmă se ascunde acoperind-ul cu un alt punct de cusătură sau de broderie.